texturi virtuale
Sutor, ne ultra crepidam.
O poveste foarte instructivă, istorisită de Plinius cel Bătrân în lucrarea sa enciclopedică „Istoria Naturală”, ne povestește cum pictorul grec Apelles, care trăia la Roma, expusese într-o zi un tablou în fața publicului, pe străzile marelui oraș. Un cizmar din mulțime, strecurându-se mai în față, găsi că sandaua unui personaj din acea pictură este greșit reprezentată. Receptiv la critică, Apelles a retușat sandaua, dar când cizmarul a început să emită opinii și asupra restului lucrării, pictorul l-a oprit, spunându-i tranșant: Sutor, ne ultra crepidam, adică „Cizmarule, nu mai sus de sanda”.
Expresia mai apoi s-a încetățenit și se aplică tuturor celor care dau lecții și sfaturi în domenii la care nu se pricep. Cum în România părerismul este maladie națională, probabil că dacă ar aplica dictonul respectiv, trei sferturi din blogosferă ar dispărea.
S-ar putea să-ți placă și:
7 Responses to Cizmarule, nu mai sus de sanda
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 3.0 United States License.
[...] nu mai sus de sanda | Camil Stoenescu's blog stoenescu.eu : O istorie veche și instructivă.( in urma cu cateva secunde ) 0 | [...]
…Inclusiv tu?
inclusiv eu, deși încerc să păcătuiesc astfel cât mai rar.
[...] rămâne neatinse de meteahna autohtonă a datului cu părerea (că tot scriam mai deunăzi despre cizmari, sandale și pictură) – părere adesea prostească. Câteva [...]
interesanta povestea. si da, romania este tara unde toti isi dau cu parerea despre toate
e sport national.
[...] referire la aia cu sutor ne ultra, pe care foarte frumos si lamurit v-o explica la nevoie musiu Stoenescu, in timp ce articolul pe care urmeaza sa-l cititi nu face referire ci vorbeste de-a dreptul despre [...]